“Our greatest glory is not in never falling
but in rising every time we fall.”
Confucius
Louis Pasteur a fost doar un student obişnuit/mediocru şi clasat pe locul 15 din 22 de studenţi – la chimie.
Pun pariu că nu ştiai că John Milton a scris “Paradise Lost” (Paradis Pierdut) la 16 ani dupa ce şi-a pierdut vederea.
Robert Sternberg a primit nota 4 in primul an la cursul de introducere in psihologie. Profesorul lui a spus ca “era deja un Sternberg faimos în psihologie, şi e evident că nu mai va fi altul“. 3 ani mai târziu, Robert Sternberg a absolvit cu onoruri Universitatea Stanford, cu distincţii excepţionale în psihologie, magna cum laude şi Phi Beta Kappa. În 2002, a devenit Preşedintele Asociaţiei Psihologice din America.
Scriitorul de cărţi poliţiste John Creasy a primit 753 de respingeri… înainte să-şi publice cele 564 de cărţi.
Dupa ce Carl Lewis a câştigat medalia de aur la săritura în lungime la Jocurile Olimpice din 1966, a fost întrebat cui îi atribuie longevitatea sa, după ce concurase aproape 20 de ani. El a declarat: “Îmi aminteam că şi câştig şi pierd de-alungul drumului. Nu iau nici câştigul nici pierderea prea serios în vedere.”
Tatăl lui Rodin spunea adesea că are un idiot în loc de fiu. Descris ca fiind cel mai rău elev din şcoală, el a fost respins de 3 ori de către L’ecole des Beaux Arts. Unchiul său îl numea imposibil de educat.
“Little minds are tamed and subdued by misfortune;
but great minds rise above them.”
~ Washington Irving
“Only those who dare to fail greatly can achieve greatly.”
~ Robert F. Kennedy
“There is something to be said for keeping at a thing, isn’t there?”
~ Frank Sinatra
Am vazut filmul Jeux d’enfants. Prima oara mi s-a parut o prostie. A doua oara… foarte tare.
De ce? Zilele seamana unele cu altele, merg la scoala, ore, pauze, ore, ajung acasa, mananc, dorm de amiaz, bla bla. Acelasi program, aceleasi chestii facute, ca un robotel. Asa ca am inceput sa joc si eu ‘Cap ou pas cap’
).
Deocamdata cu Voina, ca nu prea am pe altcineva capabil de asa ceva.
Nu e mare scofala. Doar m-a pus sa intru in toalete la baieti, ceea ce nu e mare lucru avand in vedere ca intru in fiecare pauza acolo (oglinda nu e asa aglomerata ca la fete, de-aia). El a intrat la fete, s.a.m.d. + doar o declaratie de “te iubesc” la profa de engleza, pe care a intrepretat-o f. istet Voina
;
Totusi, totul pare altfel. Sa faci ceva nou, ceva ce n-ar trebui sa faci sau nu-ti trece prin minte in mod obisnuit… iti da o stare f tare.
De abia astept ziua de maine. Cand sunt in alt oras. Sounds exciting.
Prostii prea mari nu o sa fac. Adevarul e ca, din pacate, sunt genul de persoana care ar putea face tampenii foarte usor – asa, ca sa vedem ce se intampla, mai ales ca doamna constiinta nu ma prea trage de urechi. Si, damn it, suntem tineri!
We’ve got to live fast.
Pana la urma, eu cred ca e vorba de schimbare si de curaj. De zilele la fel care pot primi culoare. De un joc. Atat.
Tu te-ai juca cap ou pas cap*?
* adica primesti o provocare pe care trebuie sa o indeplinesti ca tu sa dai celuilalt o provocare
Let’s face it! Tu nu spui ce crezi. Sau ba mai spui cand te enerveaza ceva la cineva, cand nu-ti place, cand ti se pare naspa. Dar nu, nu poti spune ca cineva iti place. Sau ca ti se pare special, sau frumos, sau bun, sau natural, sau tare, sau pur si simplu orice simti tu bine si frumos despre cineva din jurul tau.
Ca si tine, nici eu nu spun. Dar mi-am dat seama ca viata asta e prea seaca si si-asa scurta ca sa nu aratam ce credem frumos, plus ca de oameni care cred chestii urate si te fac sa te simti urat si prost dam la tot pasul. Si incerc sa fiu sincera si daca mi se pare ca esti great, pai atunci iti spun ca esti great. Ca ma gandesc ca nu o sa ma urasti foarte tari, si daca o sa ti se para ciudat sau o sa crezi ca cine stie ce simpatie care nu-ti convine am pentru tine, imi pare rau. Nu asta a fost scopul.
Asta iti cer si tie.
Spune-mi. Orice. Orice vezi deosebit in cineva. Sau mai bine spune-i acelui cuiva, dar poate esti speriat la inceput. Cu ocazia asta vreau sa si vad ca poti crede ceva dragut. Ca sa exersezi, poti scrie aici tot ce-ti place la oricine, chiar si la mine, chiar si la Gigel, Lucretiu sau Manuela, habar-n-am-cine-sunt-ei, chiar si la domnul portar sau doamna care te serveste cu covrigi zilnic. Poti spune absolut orice, ca si cand comentariul asta pe blog ar fi defapt un fel de convorbire intre tine si tine.
Promit ca o sa scriu si eu, in comentarii, daca incepeti voi.


Leave A Comment